Distribuie !

Acest articol a fost văzut de 7315 ori.

Toată săptămâna a circulat în spațiul public imaginea scabroasă cu ambasadorul SUA, Hans Klemm, și primarul ultra-extremist al orașului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, ținând în brațe steagul secesionist al așa-zisului ”Ținut secuiesc”.  Până și deputatul fugar Marko Attila, cel care este protejat la Budapesta de către regimul Orban de cele două cereri de arestare ale DNA, a postat mândru, pe Facebook, imaginea respectivă.

Simbolistica gestului este și mai șocantă dacă ne gândim că a avut loc pe 14 septembrie, la împlinirea a 76 de ani de la ”Masacrul de la IP”, atunci când 157 de copii, femei și bărbați români au fost sfârtecați de armata hortystă condusă de comandantul Vasvari Zoltan.

Dincolo de sentimentul de dispreț care mă încearcă, cred că acesta a fost primul avertisment fățiș al SUA pentru regimul Iohannis, deci implicit pentru România. Coordonarea este exemplară. Pe 28 august, ambasadorul Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, James Pettit, declara: Moldova nu este România, Moldova își are propria sa istorie și propriile sale provocări (…)”. Pe 3 septembrie, Vladimir Putin declara: „Daca cineva este dispus sa reconsidere rezultatele celui de-Al Doilea Razboi Mondial, atunci haideti sa discutam. Dar va trebui sa discutam nu numai despre Kaliningrad, ci si despre teritoriile de est ale Germaniei, despre orasul Liov, o fosta parte a Poloniei, si asa mai departe. Pe lista se afla de asemenea Ungaria si Romania. Apoi, pe 14 septembrie, a urmat episodul cu steagul secuiesc. Sigur, au existat voci care au invocat o eventuală greșeală neintenționată din partea ambasadorului american. Deși este un diplomat de mâna a 7-a, fiind ambasador doar în România și Timorul de Est (?!?!?!?), nu se pune problema să existe asemenea gafe la acest nivel. ”Basarabia – pământ românesc” și ”Ținutul secuiesc – pământ românesc” sunt poate cele mai sensible probleme ale României, probleme pe care le știu probabil și paznicii ambasadelor străine.

Este din ce în ce mai evident că România neamțului Iohannis și a lui Dacian JULIEN Cioloș (soțul doamnei Valerie Villemin, nepoata fostului Ministru de Externe al Franței, Michel Barnier) se distanțează de politica globalistă a Statelor Unite și participă activ la procesul de federalizare a Europei, cu leadership franco-german, inclusiv prin susținerea (încă nedeclarată) pentru Armata Comună Europeană. O Uniune Europeană fără Marea Britanie înseamnă mai puțină influență politică a SUA în Europa. O Armată Comună Europeană înseamnă profituri mai mici pentru Lockheed Martin (cca 40 de miliarde de dolari cifră de afaceri în 2015), Boeing (peste 32 de miliarde de dolari cifră de afaceri) sau Northrop Grumann (peste 30 de miliarde de dolari cifră de afaceri), dar și profituri mai mari pentru Thales sau Airbus (ambele companii au deja precontracte semnate pentru programe de cercetare, în valoare de peste 25 de milioane de euro, dezvoltate cu celebrul laser implementat de Institutul Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară ”Horia Hulubei”, funcțional în maxim 3 ani)

Poate mă veți întreba ce caută Putin în ecuația de mai sus. Rusia și Statele Unite ale Americii, state aliate în ambele Războaie Mondiale, au, de mai bine de un secol, un interes comun: să rămână singurii poli de putere din lume. Apariția unui al treilea pol de putere, fie că vorbim de China, fie că vorbim de ipoteticul superstat EUROPA, nu este absolut deloc în interesul celor două mari puteri globale.

Așadar, intuiția și umila mea pricepere mă fac să cred că acesta a fost primul avertisment real din partea SUA pentru președintele Klaus Iohannis și pentru actualul și viitorul premier Dacian Julien Cioloș. Rămâneți pe calea cea dreaptă sau…

P.S.: în ultimele două săptămâni, Cioloș a fost într-o vizită oficială în Germania (ocazie cu care a punctat excelent la capitolul ”imagine” cu regia ”economy-class”), iar Iohannis l-a primit la Cotroceni pe președintele francez Francois Hollande. Se schimbă axa de la care luăm lumină? 🙂

Comentarii