Distribuie !

Acest articol a fost văzut de 7797 ori.

Devine insuportabilă pentru mine dezbaterea momentului, care a acaparat absolut tot spaţiul public: e bună sau e rea graţierea?
Oricare canal media l-ai deschide, orice site, orice blog, găseşti tema asta tâmpită.

Din ce-am văzut eu până acum, s-au format două cete:

1. Ceata „NU GRAŢIERII!”, care este formată preponderent din oameni prost informaţi, năpădiţi de ură, frustraţi care încearcă să găsească vinovaţi pentru propria lor nimicnicie. Sunt cei care vor sânge, sunt cei care nu înţeleg termenul „prezumţie de nevinovăţie”, sunt cei care nu înţeleg că hoţ e şi ăla care fură un ou, nu numai cel care fură găina;
2. Ceata „DA GRAŢIERII”, care este formată preponderent din manelişti melancolici, din hoaşte telenoveliste, care judecă DOAR prin prisma instinctelor primare. Ei n-au un argument logic pentru graţiere… emoţia e cea care îi face să îşi susţină alegerea, mai ales după imaginile pe care le prezintă Miţă GÂDEA seară de seară.

Sigur, există şi o categorie de oameni infimă, insesizabilă, care are argumente clare atât pro, cât şi contra graţierii. Dar această categorie nu este luată în seamă dintr-un motiv foarte simplu: nu se vrea! În spaţiul public sunt promovate doar două categorii de formatori de opinie: haterii retarzi, gen Tudor Chirilă sau Lucian Mîndruţă, şi bocitoarele habotnice, gen tătăiţii care-s invitaţi seară de seară pe la RTV şi Antena3. Aceste două categorii sunt menite să stimuleze la maxim, să excite dacă vreţi, cele două instincte primare: URA şi MILA. Politic vorbind, asta se întâmplă de 27 de ani cu societatea asta telenovelistă :)) de la o perioadă la alta, numărul haterilor este mai mare decât al bocitoarelor şi invers.  Ura a dominat la alegerile prezidenţiale din 2014, atunci când Klaus Iohannis a învins tocmai datorită dispreţului exacerbat al populaţiei tinere pentru Victor Ponta. Apoi, la alegerile parlamentare din 2016, mila a dominat, populaţia bătrână solidarizându-se cu „victimile SISTEMULUI”, cu răstigniţii BINOMULUI :)))))))))))) Da, chiar râd în timp ce scriu astea! :)) Cert este că din ecuaţia lipseşte ceva irelevant pentru actuala societate: RAŢIUNEA!
Bun, să revin. Ce este graţierea? Graţierea înseamnă să-i acorzi unui condamnat iertarea, parțială sau totală, în executarea pedepsei. Graţierea este ceva destul de normal în statele moderne. Spre exemplu, în cei 8 ani de mandat, Barack Obama a graţiat 1715 condamnaţi. Printre ei, chiar şi criminali periculoşi.
Ca să facem un exerciţiu de imaginaţie, gândiţi-vă că preşedintele României ar primi două dosare pe masă, ale unor condamnaţi, din care doar unul ar urma să fie graţiat. Primul dosar este al unei femei, mamă a 4 copii, bolnavă de cancer în fază terminală, care mai are de executat 2 ani din pedeapsa de 8 ani primită pentru furt din locuinţe. Al doilea dosar este al unui bărbat, MILIONAR, tată al 4 copii, bolnav de cancer în fază terminală, care mai are de executat 2 ani din pedeapsa de 8 ani primită pentru evaziune fiscală. Eu sunt ferm convins că majoritatea oamenilor ar graţia-o pe femeie, pentru că le este MILĂ de ea mai mult decât le este de bărbat, dar şi pentru că simt un pic de URĂ pentru bărbat, dat fiind faptul că fura, deşi era deja milionar. :))))) De furat, au furat amândoi. Bolnavi sunt amândoi. Copii au amândoi. Circumstanţele sunt aceleaşi, dar instinctele primare diferă. Ce înţeleg eu din asta? Păi sunt convins că dacă graţierea s-ar aplica doar oamenilor „amărâţi”, cei cu care societatea poate empatiza, cei care pot fi compătimiţi, atunci n-ar fi nicio problemă. Dacă se aplică şi câtorva personaje controversate, atunci începe scandalul. Ceea ce e o mare inepţie şi revin la punctul 1, unde am spus că ăia nu pricep că hoţ e şi ăla care fură un ou, nu doar cel care fură găina.
Eu, în schimb, vreau să mă concentrez pe altceva. Pe PEDEAPSĂ. Din start vă spun că mentalitatea românilor este cel puţin primitivă. Românii n-au înţeles nici până acum că rolul detenţiei ar trebui să fie de reeducare, de reabilitare a unui infractor. Puşcăria nu ar trebui să fie un lagăr, un loc unde infratorii să regrete şi să sufere pentru faptele lor, ci un loc unde infractorii să îşi îndrepte deviaţiile comportamentale. Sunt halucinante condiţiile din închisorile româneşti, dar şi mai halucinante sunt reacţiile cetăţenilor care aud de ele: „lasă, să facă spitale întâi” sau „lasă, că merită”. N-am înţeles niciodată comparaţiile astea bolnave şi nici nu o să înţeleg vreodată cu ce vă încântă faptul că suferă un om de care nu ştiţi mai mult de 2-3 lucruri, şi alea din presă. Costurile pe care le implică detenţia unui infractor însumează 2.700 RON pe lună. Ai înţeles, da? România plăteşte 27 de milioane pe lună pentru fiecare puşcăriaş. Mai mult, România plăteşte anual despăgubiri uriaşe foştilor deţinuţi care au acţionat statul în judecată pentru condiţiile inumane din penitenciare. Personal, aş prefera ca doar cei care pot fi consideraţi pericole publice să stea în detenţie. Violatorilor şi pedofililor le-aş tăia ştromeleagurile, fără drept de apel. În rest, pedepsele ar trebui să fie cu totul şi cu totul altele.

Poza articolului prezintă câţiva milioanari puşcăriaşi din România:

  • Sorin Ovidiu Vântu, 61 de ani, afacerist în cam toate domeniile posibile, a cărui avere depăşise la un moment dat 1 MILIARD de euro;
  • Gruia Stoica, 48 de ani, președintele Grampet Group, unul din cele mai mari holdinguri din sectorul transportului feroviar de marfă și din sectorul industriei feroviare;
  • Ovidiu Tender, 60 de ani, proprietarul Grupului Energetic Tender, care desfășoară activități în domenii precum: energetic, servicii în industria petrolului și gazelor, prospecțiuni geologice, infrastructură rutieră, imobiliare, agricultură, turism și aviație. Deține o linie aeriană în Coasta de Fildeș, prin intermediul companiei Jetran Air.
  • Ioan Niculae, 62 de ani, detine cea mai mare companie din sectorul agricol din Romania, InterAgro, şi patru combinate chimicea. Administrează aproximativ 50.000 hectare de teren agricol, fiind unul dintre cei mai mari cultivatori de cereale din România; Niculae are și 170 hectare de vie, anul 2008 fiind primul an de recoltă. Avere estimată la peste 1,5 MILIARDE de euro.
  • George Copos, 63 de ani, proprietarul ANA HOLDING, ce cuprinde un lanț de distribuție de produse electronice, un grup de cofetării, precum şi câte mari hoteluri în București, Poiana-Brașov și Eforie-Nord. Avere estimată la peste 700 de milioane de euro.
  • Dan Adamescu, din păcate a murit acum câteva zile la vârsta de 69 de ani, a deținut companiile Astra Asigurări, AXA Life Insurance, Unirea Shopping Center, Medien Holding (trustul care deține ziarul România Liberă), a deţinut hoteluri precum InterContinental şi Pullman. Avere estimată la aproape 1 MILIARD de euro.

Aceştia sunt doar câţiva din afaceriştii români care au fost sau sunt la puşcărie. Acum, fie vorba între noi, de orice îi poţi suspecta pe ăştia, numai de prostie nu 🙂 Oameni care au acumulat sute de milioane de euro în decursul a maxim 30 de ani, sunt clar nişte vizionari, nişte lideri, indiferent de modul în care au dobândit banii. Întrebarea mea e următoarea: de ce să ţii hodorogii ăştia la puşcărie? Sigur, facem rabat de la instictul primar URĂ. Cu ce te mulţumeşte pe tine, Marcele sau Gicuţă, că e Tender sau Niculae la puşcărie? De ce îţi doreşti neaparat să plăteşti 27 de milioane pe lună pentru detenţia lui Gruia Stoica?